Cuprins
+ Fișă act
Cuprinsul Actului
Reveniti in topul paginii
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ
EMITENT
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 3 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Gabriela Ghileschi, Lăcrămioara Macovei, Doina Zagan, Dumitru Nechifor, Iuliana Solcan, Vasilica Neculau, Mihaela Miron, Carmen Luchian, Elena Gabriela Ghiliciuc, Mihaela Surghin, Vlada Sonohat, Valentina Nechifor, Mihai Ciocan, Ionela Deleanu, Costel Zagan, Marius Crăciun, Maria Burlacu, Samuel Marcu, Sorin Julea, Camelia Ciocan, Viorica Luchian, Elena Lotis, Rodica Vieru şi Dumitru Buciumanu, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.288/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.301D/2011.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.302D/2011, nr. 1.372D/2011, nr. 1.373D/2011, nr. 1.375D/2011 şi nr. 1.410D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Doiniţa Dorina Huţu, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.297/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Dorina Ailoaei Iordache, Rodica Hriţac, Olga Ciobanu, Marinela Vieru, Valentina Dumitriu, Laura Florica Hoceag, Daniela Mariana Belecciu, Georgică Manole, Lucian Manole, Mihaela Paula Manole, Ana Grădinaru, Mioara Zbanţ, Diana Prisecariu, Elena Pădurariu, Mihaela Coţovanu şi Laurenţiu Turtă, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.285/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Dorela Boariu, Mariela Dupu, Daniela Grigoruţă, Simona Pojoga, Florentina Grigoraş, Alina Julinschi, Ecaterina Cuzuban, Valerica Mandru şi Sorin Ştirbu, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.136/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Felicia Arhip, Monalisa Veronica Bartic, Gheorghe Ciornei, Dumitru Cepoi, Ramona Elena Cotruţă, Elena Felciuc, Cătălina Humeniuc, Angela Irimia, Ghiorghiţa Liute, Maria Lesuc, Aurel Lesuc, Alexandru Maxim, Zanovica Maxim, Elena Nechita, Eugen Nechita, Neculai Păchiţanu, Ion Pârvu, Elena Rădeanu, Mihai Samian, Ileana Sandu, Viorica Sandu, Maria Stăchinariu, Dina Schianu, Anca Şfaiţer, Cristina Todirişcă, Cornelia Vatavu, Costică Străchinariu şi Niculina Icuşcă, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.166/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, precum şi de Constantin Pleşca, Maria Grosu, Lucia Sandu, Ana Grosu, Vasile Genete, Alexandra Ţurcanu, Loredana Caruceru, Angelica Culica, Mihaela Mihai, Maria Ilcu şi Cristina Focsa, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.291/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.301D/2011, nr. 1.302D/2011, nr. 1.372D/2011, nr. 1.373D/2011, nr. 1.375D/2011 şi nr. 1.410D/2011, având în vedere că acestea au obiect identic.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.302D/2011, nr. 1.372D/2011, nr. 1.373D/2011, nr. 1.375D/2011 şi nr. 1.410D/2011 la Dosarul nr. 1.301D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 575/2011 şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 7.288/40/2011, prin Încheierea din 27 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 7.297/40/2011, prin încheierile din 8 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 7.285/40/2011, nr. 7.136/40/2011, nr. 7.166/40/2011 şi nr. 7.291/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.
Excepţia a fost ridicată de Gabriela Ghileschi, Lăcrămioara Macovei, Doina Zagan, Dumitru Nechifor, Iuliana Solcan, Vasilica Neculau, Mihaela Miron, Carmen Luchian, Elena Gabriela Ghiliciuc, Mihaela Surghin, Vlada Sonohat, Valentina Nechifor, Mihai Ciocan, Ionela Deleanu, Costel Zagan, Marius Crăciun, Maria Burlacu, Samuel Marcu, Sorin Julea, Camelia Ciocan, Viorica Luchian, Elena Lotis, Rodica Vieru, Dumitru Buciumanu, Doiniţa Dorina Huţu, Dorina Ailoaei Iordache, Rodica Hriţac, Olga Ciobanu, Marinela Vieru, Valentina Dumitriu, Laura Florica Hoceag, Daniela Mariana Belecciu, Georgică Manole, Lucian Manole, Mihaela Paula Manole, Ana Grădinaru, Mioara Zbanţ, Diana Prisecariu, Elena Pădurariu, Mihaela Coţovanu, Laurenţiu Turtă, Dorela Boariu, Mariela Dupu, Daniela Grigoruţă, Simona Pojoga, Florentina Grigoraş, Alina Julinschi, Ecaterina Cuzuban, Valerica Mandru, Sorin Ştirbu, Felicia Arhip, Monalisa Veronica Bartic, Gheorghe Ciornei, Dumitru Cepoi, Ramona Elena Cotruţă, Elena Felciuc, Cătălina Humeniuc, Angela Irimia, Ghiorghiţa Liute, Maria Lesuc, Aurel Lesuc, Alexandru Maxim, Zanovica Maxim, Elena Nechita, Eugen Nechita, Neculai Păchiţanu, Ion Pârvu, Elena Rădeanu, Mihai Samian, Ileana Sandu, Viorica Sandu, Maria Stăchinariu, Dina Schianu, Anca Şfaiţer, Cristina Todirişcă, Cornelia Vatavu Costică Străchinariu, Niculina Icuşcă, Constantin Pleşca, Maria Grosu, Lucia Sandu, Ana Grosu, Vasile Genete, Alexandra Ţurcanu, Loredana Caruceru, Angelica Culica, Mihaela Mihai, Maria Ilcu şi Cristina Focsa, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în cauze având ca obiect contestaţii împotriva unor decizii de stabilire a drepturilor salariale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că Legea nr. 63/2011, constituind o lege distinctă care operează o diminuare a drepturilor salariale ale personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, discriminează această categorie de personal în raport cu toate celelalte categorii de bugetari, care sunt salarizaţi în baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Legea nr. 63/2011 instituie astfel o abatere de la principiul unei legi unice de salarizare, astfel cum a fost statuat prin Legea nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 284/2010. Ca atare, personalul didactic şi didactic auxiliar este singura categorie de bugetari exclusă de la aplicarea unei legi unice de salarizare şi care a suferit o diminuare definitivă a drepturilor salariale avute anterior intrării în vigoare a legilor succesive de salarizare unică în sistemul bugetar.
Diminuarea drepturilor salariale este intempestivă, nejustificată de un interes legitim al statului şi disproporţionată faţă de măsurile dispuse în cazul altor categorii de bugetari. Prin prezentarea unor aspecte din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt invocate principiile priorităţii şi aplicabilităţii directe a dreptului comunitar, precum şi principiul legalităţii.
De asemenea, prevederile legale criticate sunt contrare şi principiilor solidarităţii şi egalităţii de tratament, care presupun ca sarcina de a depune efortul financiar sau de orice altă natură, necesar pentru îndreptarea unei stări de necesitate, să fie suportată în comun şi în egală măsură de toţi cetăţenii statului respectiv. Autorii excepţiei subliniază, în acest sens, că fac parte dintr-o categorie profesională net defavorizată faţă de restul salariaţilor din sistemul bugetar, prin aceea că suportă diminuări salariale superioare celor incidente în cazul celorlalţi bugetari.
În plus, nu este respectat nici principiul previzibilităţii normelor juridice. Consideră că, în acord cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (spre exemplu, hotărârile pronunţate în Cauzele C-152/88R, Sofrimport SARL împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, C-368/89 Crispoltoni contra Fattoria autonoma tabacchi di Citt├'9a di Castello), precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, hotărârile pronunţate în cauzele Rotaru împotriva României, 2000, Burghelea împotriva României, 2009, Kaya împotriva României, 2006, Beian împotriva României, 2007), calitatea normelor juridice presupune ca acestea să genereze o oarecare stabilitate, autorităţile statului neputând fi inconsecvente faţă de o anumită realitate socială. În cazul de faţă, insecuritatea şi incertitudinea rezultă din însăşi vătămarea patrimonială suferită şi din afectarea aşteptărilor şi prognozelor financiare ale acestora pentru o perioadă de timp apreciabilă.
Pe de altă parte, prevederile legale criticate înfrâng principiul securităţii raporturilor juridice, astfel cum acesta a fost consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea pronunţată în Cauza Tudor Tudor împotriva României, 2009) şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (a se vedea hotărârile pronunţate în Cauza 24-69 Theo Nebe împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, Cauza 61/79 Amministrazione delle finanze dello Stato împotriva Denkavit italiana Srl şi Cauza 57-69 Azienda colori nazionali - ACNA S.p.A. împotriva Comisiei Comunităţilor Europene). Astfel, prin grilele de calcul incluse în anexele sale, Legea nr. 63/2011 a dus la o diminuare cu aproximativ 25% a veniturilor ce erau anterior deja diminuate.
Autorii susţin, totodată, că Legea nr. 63/2011 încalcă dreptul de proprietate asupra bunului reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestată, fără a exista vreunul din cazurile prevăzute de art. 53 din Constituţie, fără a avea caracter temporar şi fără a se acordă în schimb vreo despăgubire proporţională cu privarea de bun.
Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârile pronunţate în cauzele Kechko contra Ucrainei, 2005, Kopecky contra Slovaciei, 2003, Cazacu contra Moldovei, 2007) prin care s-a statuat că drepturile salariale privite ca drept de creanţă reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Tribunalul Botoşani - Secţia civilă opinează în sensul constituţionalităţii Legii nr. 63/2011, subliniind că atributul stabilirii sistemului de salarizare pentru personalul bugetar aparţine legiuitorului, aşa încât, în realizarea politicii sale şi luarea măsurilor necesare în perioada de criză economică, acesta poate prevedea un regim salarial diferit, distinct pentru anumite categorii de bugetari. Conform art. 16 alin. (1) din Constituţie, egalitatea presupune uniformitate în cadrul aceleiaşi categorii de subiecţi ai drepturilor, respectiv aplicarea aceloraşi criterii de salarizare tuturor cadrelor didactice şi didactice auxiliare.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul, în punctul său de vedere exprimat în dosarele nr. 1.372D/2011, nr. 1.373D/2011 şi nr. 1.375D/2011, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011. În dosarele nr. 1.301D/2011, nr. 1.302D/2011 şi nr. 1.410D/2011, Guvernul nu a comunicat punctul său de vedere.
Avocatul Poporului consideră că prevederile Legii nr. 63/2011 sunt constituţionale. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 575/2011, precizând că este dreptul autorităţii legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că actul normativ criticat încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind tipurile de proprietate - publică şi privată - şi caracterul inviolabil al proprietăţii private, în condiţiile legii organice, şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu.
Sunt invocate şi dispoziţiile privind proprietatea cuprinse în art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 63/2011 - act normativ cu caracter temporar, ale cărui efecte juridice continuă să se producă, a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză (a se vedea Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, şi Decizia nr. 130 din 16 februarie 2012, nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii).
Astfel, raportat la critica de neconstituţionalitate cu privire la încălcarea normelor constituţionale şi convenţionale privind proprietatea privată, formulată din perspectiva unei restrângeri a dreptului la salariu, considerat un "bun", Curtea, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94).
În aceste condiţii, Curtea a reţinut, în esenţă, că legea supusă controlului de constituţionalitate stabileşte drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare şi până la finele anului 2011, aşadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Ca urmare, prevederile sale nu stabilesc o ingerinţă de tipul privării de proprietate.
Cât priveşte salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul este cel în măsură să stabilească ce sume trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23).
De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).
Totodată, examinând legea criticată prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate, câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că este lipsită de temei critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, susţinută de autorii excepţiei din perspectiva instituirii, prin prevederile legale criticate, a unei discriminări în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, faţă de restul salariaţilor plătiţi din fondurile publice.
Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalităţii (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 17 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010).
În acelaşi sens, Curtea a reţinut că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
Aplicând aceste considerente de principiu în cauză, Curtea a constatat că în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar a existat o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar.
În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ. Se asigură astfel un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
În aceste condiţii, Curtea a reţinut că situaţia obiectiv diferită a personalului didactic şi didactic auxiliar justifică instituirea unui tratament juridic distinct în ceea ce priveşte salarizarea acestei categorii profesionale, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi.
În fine, celelalte critici de neconstituţionalitate, astfel cum sunt formulate de autorii excepţiei, vizează aplicarea cu prioritate a unor principii statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Or, asemenea aspecte nu pun în discuţie probleme de constituţionalitate, ci ţin de aplicarea legii de către instanţele de judecată.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate anterior îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Gabriela Ghileschi, Lăcrămioara Macovei, Doina Zagan, Dumitru Nechifor, Iuliana Solcan, Vasilica Neculau, Mihaela Miron, Carmen Luchian, Elena Gabriela Ghiliciuc, Mihaela Surghin, Vlada Sonohat, Valentina Nechifor, Mihai Ciocan, Ionela Deleanu, Costel Zagan, Marius Crăciun, Maria Burlacu, Samuel Marcu, Sorin Julea, Camelia Ciocan, Viorica Luchian, Elena Lotis, Rodica Vieru şi Dumitru Buciumanu, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.288/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Doiniţa Dorina Huţu, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.297/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Dorina Ailoaei Iordache, Rodica Hriţac, Olga Ciobanu, Marinela Vieru, Valentina Dumitriu, Laura Florica Hoceag, Daniela Mariana Belecciu, Georgică Manole, Lucian Manole, Mihaela Paula Manole, Ana Grădinaru, Mioara Zbanţ, Diana Prisecariu, Elena Pădurariu, Mihaela Coţovanu şi Laurenţiu Turtă, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.285/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Dorela Boariu, Mariela Dupu, Daniela Grigoruţă, Simona Pojoga, Florentina Grigoraş, Alina Julinschi, Ecaterina Cuzuban, Valerica Mandru şi Sorin Ştirbu, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7136/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Felicia Arhip, Monalisa Veronica Bartic, Gheorghe Ciornei, Dumitru Cepoi, Ramona Elena Cotruţă, Elena Felciuc, Cătălina Humeniuc, Angela Irimia, Ghiorghiţa Liute, Maria Lesuc, Aurel Lesuc, Alexandru Maxim, Zanovica Maxim, Elena Nechita, Eugen Nechita, Neculai Păchiţanu, Ion Pârvu, Elena Rădeanu, Mihai Samian, Ileana Sandu, Viorica Sandu, Maria Stăchinariu, Dina Schianu, Anca Şfaiţer, Cristina Todirişcă, Cornelia Vatavu, Costică Străchinariu şi Niculina Icuşcă, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.166/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, precum şi de Constantin Pleşca, Maria Grosu, Lucia Sandu, Ana Grosu, Vasile Genete, Alexandra Ţurcanu, Loredana Caruceru, Angelica Culica, Mihaela Mihai, Maria Ilcu şi Cristina Focsa, prin Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani, în Dosarul nr. 7.291/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
-------
