Să nu mai ard produc cenușă
să nu te bat la cap că nu e ușă
Să nu scot gheara nu-s pisică
să dau din coate când mi-e frică
S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte
Și iarba-i iarbă nu hârtie
să o cosesc nu pentru-a scrie
Ode gingase
sâmbătă, 31 decembrie 2022
EXERCIȚIU DE BLESTEM
vineri, 30 decembrie 2022
Vasul comunicant al tăcerii
Despre
cum
poate
fi
tradusă
O
pată
visătoare
de
sânge
Este
vorba
în
acest
poem
Pe
care
tocmai
mi-l
transplantează
tăcerea
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
BLESTEM DE BIBLIOFIL
Doamne îmi vine să te las
să ştergi parbrizul la ceas
să-mi întorci indicatorul
mândruţo doar cu piciorul.
Să mă zgâlţâi dacă stau
mai ceva ca pe Bau-Bau
din braţe să nu mă laşi
de la Botoşani la Iaşi.
Nici în haltă nici în gară
chiar dacă civilii zbiară
că n-au lo0c nici în vagon
de-al iubirii tirbuşon.
O să-i las lăsa-i-ar dracul
unde mutu-nţarcă ţapul.
Costel Zăgan, Cezeisme aproximative
luni, 26 decembrie 2022
AMICULUI MEU TURNĂTORUL
Noi iubeam aceeași țară
însă eu eram vai altul
când te făceam de ocară
și făceam prin casă blatul
Eu eram mereu vai altul
ba o frunză ba un mugur
din adânc crește înaltul
noi iubeam același lucru
Noi iubeam aceeași țară
de dincolo de hotară
Costel Zăgan, CEZEISME II
Poezia momentului
Testamentul cel mic al marelui Francois Villon
II
În anul zis în primul cânt,
de-i totul nins şi e Crăciun,
iar lupii mestecă doar vânt
şi omu-i doar la gheaţă bun-
îmi zic: poete, hai la drum!
să nu cumva să se întâmple,
din dragostea ce scoate fum,
să-ţi iasă stele iar pe tâmple!
poezie clasică de Francois Villon (1456), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
duminică, 25 decembrie 2022
APOLLINAIRE SE PLIMBĂ PRIN SATUL MEU NATAL
Apollinaire se plimbă prin satul meu natal
Nimicul nu-i totuşi un răspuns
Dar eu vorbesc Doamne în numele tăcerii
şi nu m-aud decât pe mine
Apollinaire se scoală din morţi
şi vorbeşte prin gura lui Allen Ginsberg
vorbeşte iată cu kaikuuri oceanice
cu demente taxiuri urlătoare în albastru
Cu statuile de culoare ale lui Buddha
o muzică profundă wagneriană
izbeşte cele două zăzboaie mondiale
de calea lactee
Făcându-le praf şi pulbere
şi steluţe pentru adormit poeţii somnambuli
ai mieniului III merg şi eu
pe străzile din satul meu natal
În fracul alb-negru al poeziei
franco-americane
improvizând tăceri globale
deasupra mult deasupra viitorului omenirii
Mă uit prin geamul cerului
poate zăresc Vioara lui Bacovia
ori Anemonele lui Ştefan Luchian
Tzara îşi duce muzical pistolul la tâmplă
Ca pe-o floare sustrasă de la un greier sinucigaş
STOP
NU CÂNTA NU SCRIE NU EXISTA
ultimul mesaj pe-o pereche de chiloţi
de lavandă poliedrică
"PE-AICI SE-AJUNGE ÎN AMERICA!"
nu ocoliţi raiul e înainte
desigur în sens giratoriu
m-am întors şi-am plâns
Toţi copacii din Paris şi-au transferat
florile pe stada mea nu fugiţi nu-i sfârşitul lumii
primăvara aceea new-yorcheză este invitata mea
şi-a acestor pagini somnambule
Costel Zăgan , Poeme de-aprins focul
sâmbătă, 24 decembrie 2022
Subiectul zilei: Moş Crăciun
Moş Crăciun retro
un jurnal înzăpezit
de-un pierde-iarnă
haiku de Costel Zăgan din Fulger în doi timpi (13 decembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
duminică, 18 decembrie 2022
EREZIA CA O POEZIE ALBĂ
Între Shakespeare și Eminescu nu credeam
să învăț a muri din nou Îmbrățișând Statuia
Poetului Nepereche ca pe cea mai tandră
ninsoare Urmele mele caută zadarnic urmele poeziei
Satul pare încremenit
sub albul fără margini
Un cățel
ca
o
jucărie din copilărie
latră
dintr-o
iarnă paralelă
Ninge eminescian
Restu-i teatru-n alb
20 ianuarie 2018
Ipotești
Marionete
noi
oamenii
colorați
Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II
luni, 12 decembrie 2022
vineri, 9 decembrie 2022
PROFESOR PE ULTIMA TREAPTĂ
Profesor pe ultima treaptă
Neavând
încotro
şi
Hărţuit
de
toate
băncile
posibile
Profesorul
se
înalţă
la
ceruri
Cu
ajutorul
pungii
sale
de
plastic
Umflate
de
toate
datoriile
Scrise
şi
ne(pre)scrise
Ale
tranziţiei
universale
A
drepturilor
omului
Bucuroşi
Cu
gingaşe
ode
şlefuindu-i
treapta
Elevii
aplaudă
În
raftul
din
dreapta
poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
miercuri, 7 decembrie 2022
luni, 5 decembrie 2022
Marelui "poet" Costel Zăgan
Îşi spune singur "aforist",
Dar scrie de aşa natură,
Că de citeşti acest "artist",
epigramă de Adriana Toma
duminică, 4 decembrie 2022
Trădarea țăranului din mine
M-am săturat de coada vacii
de coarnele plugului belit
mi-am umplut cu stele sacii
dansând bătuta pe-un cuțit
De coarnele plugului belit
amiaza atârnă o cămașă
poate-i poveste poate-i mit
geneză blocată chiar în fașă
Noaptea atârnă o cămașă
mi-am umplut cu stele sacii
luna mă leagă parcă-i fașă
m-am săturat de coada vacii
De coarnele plugului belit
s-atârn al lumii asfințit
Costel Zăgan, CEZEISME II
DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
La mulţi ani, România! De ziua ta, îţi doresc ca toţi românii să devină mai culţi şi mai înţelepţi!
"Mai pune-te, române, cu burta și pe carte!"
(replică după "Deșteaptă-te, române")
Și nu mai fi cu mintea la faimă și la bani!
Renunță la mândrie, acum când ești pe moarte,
Privește-adânc în tine și nu la alți dușmani.
Acum ori niciodată, salvează al tău nume,
Ce se confundă-adesea cu nemuncitul ban,
Și demonstrează-ți ție și-apoi la-ntreaga lume,
Că ai și-alte origini, de dac și de roman!
Mai lasă celularul, de vrei să-ți fie bine,
Învață și muncește, ai grijă de copii,
Iubește-i și pe alții cum te iubești pe tine
Și zi-le vorbe bune cât încă mai sunt vii.
Respectă cu strictețe preceptele divine,
Și lasă moștenire credința la nepoți,
Și nu-ntreba adesea: la mine, Domnul, vine?
De ce nu am avere, să o împart cu toți?
Mai lasă pizmuirea, barbara răutate,
Și fii curat la suflet, la cer ca să răzbați,
Trăiești într-o-nchisoare, iar sfânta libertate
O vei avea cinstindu-i pe toți cei încercați.
O mamă ți-a dat viață, un om cu suflet mare,
De ce nu ești ca dânsa și pe-alții îi dobori?
Renunță la blesteme, la neagra supărare,
Să-ți iasă doar căldura din ochii zâmbitori.
Cuvintele să-ți fie ca viața ta frumoasă,
Să-ți fie bunătatea mereu pe primul loc,
Să-ți fie țara - mamă și-ntotdeauna - casă,
Iar pentru toți românii, să bagi și mâna-n foc.
Pe-oriunde vei purcede, să faci doar fapte bune,
Să îți deschidă poarta spre-un viitor sublim,
Și dezlegat de rele, prin sfânta rugăciune,
Să vezi întreaga lume din zbor de heruvim.
Renunță la negare, renunță la trufie,
Acceptă transformarea, fii omul cel mai bun,
Pe toată seminția din dulcea Românie,
Să o inviți la masa de Paște și Crăciun.
Acum ori niciodată, nu o lăsa pe mâine,
Salvează al tău suflet, așa vei fi erou,
Și-mparte tuturora din codrul cald de pâine,
Fără s-aștepți cerșirea sau falnicul ecou.
Mai pune-te, române, cu burta și pe carte,
Și nu mai fi cu mintea la faimă și la bani!
Renunță la mândrie, acum când ești pe moarte,
Privește-adânc în tine și nu la alți dușmani.
TRĂDAREA ȚĂRANULUI DIN MINE
12.9K
Watch Russell Wilson Crash Ciara’s Red Carpet Interview | Women in Music 2022
Trădarea țăranului din mine versuri
Română
A A
Trădarea țăranului din mine
M-am săturat de coada vacii
de coarnele plugului belit
mi-am umplut cu stele sacii
dansând bătuta pe-un cuțit
De coarnele plugului belit
amiaza atârnă o cămașă
poate-i poveste poate-i mit
geneză blocată chiar în fașă
Noaptea atârnă o cămașă
mi-am umplut cu stele sacii
luna mă leagă parcă-i fașă
m-am săturat de coada vacii
De coarnele plugului belit
s-atârn al lumii asfințit
Costel Zăgan, CEZEISME II
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
COSTEL ZĂGAN
Mâinile se roagă mângâind, iubito Despre tine înfloreşte teiul despre sânii tăi în floare ceru-mbracă-n stele cheiul valul mării rău mă do...
