CAIETUL CU FERESTRE SPARTE

Să nu mai ard produc cenușă să nu te bat la cap că nu e ușă Să nu scot gheara nu-s pisică să dau din coate când mi-e frică S-arunc aureola asta-i frunte să merg odată dacă-s munte Și iarba-i iarbă nu hârtie să o cosesc nu pentru-a scrie Ode gingase Costel Zăgan

  Vasul comunicant al tăcerii Despre cum poate fi tradusă O pată visătoare de sânge Este vorba în acest poem Pe care tocmai mi-l transplantează tăcerea poezie  de  Costel Zăgan  din  Interludiu  (iunie 2008) Adăugat de Costel Zăgan

Doamne îmi vine să te las să ştergi parbrizul la ceas să-mi întorci indicatorul mândruţo doar cu piciorul. Să mă zgâlţâi dacă stau mai ceva ca pe Bau-Bau din braţe să nu mă laşi de la Botoşani la Iaşi. Nici în haltă nici în gară chiar dacă civilii zbiară că n-au lo0c nici în vagon de-al iubirii tirbuşon. O să-i las lăsa-i-ar dracul unde mutu-nţarcă ţapul. Costel Zăgan, Cezeisme aproximative

Activ Noi iubeam același lucru noi iubeam aceeași țară cine-i frunză cine mugur înăuntru sau pe-afară Noi iubeam aceeași țară însă eu eram vai altul când te făceam de ocară și făceam prin casă blatul Eu eram mereu vai altul ba o frunză ba un mugur din adânc crește înaltul noi iubeam același lucru Noi iubeam aceeași țară de dincolo de hotară Costel Zăgan, CEZEISME II

  Poezia momentului Testamentul cel mic al marelui Francois Villon II În anul zis în primul cânt, de-i totul nins şi e Crăciun, iar lupii mestecă doar vânt şi omu-i doar la gheaţă bun- îmi zic: poete, hai la drum! să nu cumva să se întâmple, din dragostea ce scoate fum, să-ţi iasă stele iar pe tâmple! poezie clasică  de  Francois Villon  (1456), traducere de  Costel Zăgan Adăugat de Costel Zăgan

  Apollinaire se plimbă prin satul meu natal Nimicul nu-i totuşi un răspuns la întrebările nerostite ale tăcerii Dar eu vorbesc Doamne în numele tăcerii şi nu m-aud decât pe mine Apollinaire se scoală din morţi şi vorbeşte prin gura lui Allen Ginsberg vorbeşte iată cu kaikuuri oceanice cu demente taxiuri urlătoare în albastru Cu statuile de culoare ale lui Buddha o muzică profundă wagneriană izbeşte cele două zăzboaie mondiale de calea lactee Făcându-le praf şi pulbere şi steluţe pentru adormit poeţii somnambuli ai mieniului III merg şi eu pe străzile din satul meu natal În fracul alb-negru al poeziei franco-americane improvizând tăceri globale deasupra mult deasupra viitorului omenirii Mă uit prin geamul cerului poate zăresc Vioara lui Bacovia ori Anemonele lui Ştefan Luchian Tzara îşi duce muzical pistolul la tâmplă Ca pe-o floare sustrasă de la un greier sinucigaş STOP NU CÂNTA NU SCRIE NU EXISTA ultimul mesaj pe-o pereche de chiloţi de lavandă poliedrică "PE-AICI SE-AJUNGE Î

  Subiectul zilei:  Moş Crăciun Moş Crăciun retro un jurnal înzăpezit de-un pierde-iarnă haiku  de  Costel Zăgan  din  Fulger în doi timpi  (13 decembrie 2021) Adăugat de Costel Zăgan

Între Shakespeare și Eminescu nu credeam să învăț a muri din nou Îmbrățișând Statuia Poetului Nepereche ca pe cea mai tandră ninsoare Urmele mele caută zadarnic urmele poeziei Satul pare încremenit sub albul fără margini Un cățel ca o jucărie din copilărie latră dintr-o iarnă paralelă Ninge eminescian Restu-i teatru-n alb 20 ianuarie 2018 Ipotești Marionete noi oamenii colorați Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II

 În sfârșit astăzi se ură numai din gură-n gură Costel Zăgan, Distihuri rebele

  Profesor pe ultima treaptă Neavând încotro şi Hărţuit de toate băncile posibile Profesorul se înalţă la ceruri Cu ajutorul pungii sale de plastic Umflate de toate datoriile Scrise şi ne(pre)scrise Ale tranziţiei universale A drepturilor omului Bucuroşi Cu gingaşe ode şlefuindu-i treapta Elevii aplaudă În raftul din dreapta poezie  de  Costel Zăgan  din  Ode gingaşe  (2009) Adăugat de Costel Zăgan

Taxa pentru tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte Publicat de Costel Zăgan, 28 octombrie 2013 Copilăria, Doamne, e un viciu şi-a fi tânăr e-un păcat din cerneală, hai, ia-ţi biciul fii, cuvântule, bărbat A fi tânăr nu-i păcat ironia nu-i o crimă azi politichia la palat pe bărbaţii mari i-animă Ignoranţa e o crimă din cerneală îmi iau biciul şi vă mai trântesc o rimă- însăşi viaţa e un viciu Şi-a fi om e un păcat Doamne, vai, de neiertat (Din CEZEISME II) 

 Din păcate, mulți există doar în somn. Costel Zăgan

  Pentru unii, și corectitudinea-i o eroare. Costel Zăgan, Inventeme 

  Marelui "poet" Costel Zăgan Îşi spune singur "aforist", Dar scrie de aşa natură, Că de citeşti acest "artist", Chiar că o iei pe "arătură". epigramă de Adriana Toma

  Mi-am petrecut ziua națională singur. Costel Zăgan

  Trădarea țăranului din mine M-am săturat de coada vacii de coarnele plugului belit mi-am umplut cu stele sacii dansând bătuta pe-un cuțit   De coarnele plugului belit amiaza atârnă o cămașă poate-i poveste poate-i mit geneză blocată chiar în fașă   Noaptea atârnă o cămașă mi-am umplut cu stele sacii luna mă leagă parcă-i fașă m-am săturat de coada vacii   De coarnele plugului belit s-atârn al lumii asfințit   Costel Zăgan, CEZEISME II

  La mulţi ani, România! De ziua ta, îţi doresc ca toţi românii să devină mai culţi şi mai înţelepţi! "Mai pune-te, române, cu burta și pe carte!" (replică după "Deșteaptă-te, române") Mai pune-te, române, cu burta și pe carte, Și nu mai fi cu mintea la faimă și la bani! Renunță la mândrie, acum când ești pe moarte, Privește-adânc în tine și nu la alți dușmani. Acum ori niciodată, salvează al tău nume, Ce se confundă-adesea cu nemuncitul ban, Și demonstrează-ți ție și-apoi la-ntreaga lume, Că ai și-alte origini, de dac și de roman! Mai lasă celularul, de vrei să-ți fie bine, Învață și muncește, ai grijă de copii, Iubește-i și pe alții cum te iubești pe tine Și zi-le vorbe bune cât încă mai sunt vii. Respectă cu strictețe preceptele divine, Și lasă moștenire credința la nepoți, Și nu-ntreba adesea: la mine, Domnul, vine? De ce nu am avere, să o împart cu toți? Mai lasă pizmuirea, barbara răutate, Și fii curat la suflet, la cer ca să răzbați, Trăiești într-o-nchisoare

  12.9K Watch Russell Wilson Crash Ciara’s Red Carpet Interview | Women in Music 2022 Trădarea țăranului din mine versuri Artist:  Costel Zăgan Album: CEZEISME II Română A   A Trădarea țăranului din mine M-am săturat de coada vacii de coarnele plugului belit mi-am umplut cu stele sacii dansând bătuta pe-un cuțit   De coarnele plugului belit amiaza atârnă o cămașă poate-i poveste poate-i mit geneză blocată chiar în fașă   Noaptea atârnă o cămașă mi-am umplut cu stele sacii luna mă leagă parcă-i fașă m-am săturat de coada vacii   De coarnele plugului belit s-atârn al lumii asfințit   Costel Zăgan, CEZEISME II