POEZIA LUI COSTEL ZĂGAN

***

EREZIA LEGII

Pe cine să mai găsești acasă

dacă toți poeții au fugit în cer

lăsând incubatorul visului 

pe mâna imigranților tăcerii

cătușele ierbii încearcă zadarnic

să izoleze cerul din picătura de rouă

îngerii deja suprapopulează paradisul pierdut

iar sfinții au ocupat și ultima peșteră a singurătății

din loc în loc se mai zăresc 

numai exploziile întârziate alemacilor

și uneori jocul de artificii al florilor de câmp

taman atunci când un sălbatic

își mângâie femeia până la infraroșu

legea-i însă lege

are grijă de toți îndrăgostiții lumii

COSTEL ZĂGAN, CONSTELAȚIA IUBIRII, EDITURA CERVANTES, BUCUREȘTI, 2026

***

PUTEREA PRIVIGHETORII

Poezia-i puterea mea dragă Kitty

te rog să nu râzi de mine

ironia-i bună când nu ai nimic de ascuns

în rest e apă de ploaie

pentru grădina mea însetată de adevăr

e clar că uneori tăcerea m-a ajutat să mă regăsesc

pe-atunci eram o jucărie pierdută de-un înger neglijent

un cuvânt uitat de Dumnezeu pe-o piatră

și azi îmi crapă obrazul de rușine

când îmi aduc aminte

c-am fost și eu în rai

COSTEL ZĂGAN, NEPOTUL LUI KAFKA, EDITURA ECREATOR, BAIA MARE, 2024

 

***

ÎNĂLȚARE DE BUZUNAR

Să mă-nalț

cât îmi permite plapuma

dar bine domnule

eu nu dorm eu visez

trezește-te totuși

ești în patul lui Procust

COSTEL ZĂGAN, HIPERBOLE BLITZ, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2005

*** 

cu barca

printre

nori

și

cocori

COSTEL ZĂGAN, GOGYOHKA MEA