(CRATIMA POEZIEI)

 Atât între patru pereţi prietenii mei - Costel Zăgan

Dragă HIL
eu
îţi iubesc poezia
pe
de rost
În bancă
numai copilăria
visează
cai verzi

pe
pereţi
Eu
încremenesc
cu
pixul
între dinţi
Iart-o
îmi zici
acesta-i
preţul de cost

al
libertăţii
O simplă
figură de stil
îl aud
pe Viorel
râzând
în
hohote.

Ţi-a făcut-o
Costele.

Închide cartea
că
ies
balaurii
în
stradă.

Costel Zăgan, AMINTIRI EXTREME