EREZIA SUFLETULUI DE PROBĂ

Cu fiecare frunză toamna renunță la verde

Anotimp handicapat cu ramuri în cer și cu rădăcini de foc și pară

Vântul tremură între odaia nupțială și borta infinitului

Pe-aici se trece într-o altă galaxie a tăcerii

Taci și vei fi promovat

La birou îngerii contabilizează și ultima picătură de ploaie

Bacovia redivivus

Toți se șterg de preșul sufletului

Cu mâinile imaculate de sânge

destinul îți ghicește iar trecutul de probă

Et in Arcadia ego

Și totuși care-i diferența

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II