AM ȚINUT CERUL ÎN PALMĂ (CUSCRULUI MEU MOTOYA)

Nu-mi venea să cred

un om împingea cerul mai sus

cu demnitate

și

cu o delicatețe totuși bărbătească


Nu vă supărați

că sunt așa de mare

Nu vreau să deranjez

pe nimeni

dar

vă pot pune pe masă

toate stelele

Se știe

printre nori mă simt acasă


Totuși totuși

Dragii mei

sufletul îmi rămâne aici cu voi

Deci

nu vă spun

nici măcar la revedere

Am fost Sunt și Voi fi

aici 

în inimile voastre

care

bat

ca

o

lacrimă

în

pleoapa

închisă

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

Comentarii

Postări populare de pe acest blog